M-ai uitat?(12)


De ce te simt oare aşa departe?

Ca pe-un glas pierdut în noapte.

Un glas rece ce mă strigă

Parcă dintr-o junglă-ambiguă.

Oh! Cît mi-aş dori acum

Să nu fie-un aspru drum

De aici pînă acolo,

Pînă-n miezul junglei; soro…

Ci să fie o cărare

Cu flori frumos mirositoare,

Cu mireasmă-mbietoare.

Şi să se audă ciocănitoare

Şi păsări cântătoare

În aerul plăpînd al nopţii

Ce mă înconjoară

Şi mireasma suavă a morţii

Ce mă-mpresoară…

Parcă au trecut zile de uitare

Peste a ta culoare,

Am uitat să rîd cu tine,

Dar poate mai râzi de mine

Că sunt mică şi urâtă,

Nimeni nu vrea să m-audă.

Mi-e un dor nebun d tine

Nu te-am văzut de-un secol,

Poate şi mai bine…

Îţi mai aminteşti de mine?

Advertisements

About madRaluk

Seven downward slopes Seven bloodied hopes Seven are your burning fires Seven your desires....

Posted on 23 May 2011, in descriere, madRaluk, poezie, text. Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: