Monthly Archives: July 2011

Vis şi amăgire (21)

În umbra caldă a nopţii

Am zărit lumina morţii.

Voiam să văd altceva,

Dar nu se putea.

Era ca un disc zgâriat

Pe un ritm de mult uitat.

 

Era ceva nemaipomenit,

Ceva ce nu am gîndit.

Un lucru ce nu se putea întâmpla,

Cel puţin, nu în viaţa mea.

 

A apărut o nălucă,

În carne şi oase şi se-apucă

Să-mi zică de viaţă şi moarte,

În mii şi mii de şoapte…

 

Umbra nopţii se răcea,

Inima tot mai tare-mi bătea.

Îmi doream ceva concret,

Fără prea mult antet.

 

S-a întâmplat chiar cum am vrut,

Inima n-a mai bătut

Aşa de tare,

Ca la prima strigare.

 

Să fie oare feerie?

Sau un gând zglobiu să fie?

A mea dulce amăgire,

Sau cea mai reală trăire?

 

Aşa fu astă dată,

Inima mea înfiorată,

De un dor trecător,

Aminit din viitor,

De un gînd amăgitor,

Adus de un călător.

 

Of, inima mea dulce,

Unde, oare, mi-i mai duce?

 

Vis (20)

Visez o zi caldă de vară

O zi dulce, după o noapte amară.

O zi cu speranţă,

Zi pusă în balanţă.

Zi de dus,

Zi de adus,

Lumină în nelumină,

Soare în beznă.

Căci odată pe an

Aştept ceva, în van.

Ceva magic să se-ntâmple,

Să mă descreţesc pe tâmple.

O minune îmi doresc,

Să pot să sărbătoresc

Ca toată ţara,

Când vine primăvara.

Să sărbătoresc cu florile,

Toate primăverile.

Dorinţe, dorinţe,

Magice credinţe,

Puse în supranatural,

Cu un magic ritual.

Un lucru trivial,

Dar atât de banal.

Îmi doresc o iubire interzisă,

De la începutul timpului promisă.

Intrată în Cartea Timpului

Sub oblăduirea simţului.

Dorinţe şi vise,

Toate prescrise,

Cu scopuri precise,

De lume interzise,

Niciodată prea precise,

Niciodată complet zise,

Niciodată prezise…

Priveşte (19)

Când lumea şi timpul erau contra mea,

Ai reapărut ca o umbră, în viaţa mea

Ţi-ai amintit de mine…

Ţi-aş fi dat orice să fii cu mine.

Mi-am dorit şi îmi doresc

Din nou să te privesc,

Să-ţi fiu din nou alături,

Să nu mă mai dai în lături.

Priveşte-mă în ochi,

Să văd eu în ai tăi

Ce o să faci şi cum gândeşti,

Dacă mă mai iubeşti.

Of! aş vrea acum să pot să mă opresc,

La tine să nu mă mai gândesc.

Numai rău îmi fac,

Îmi dai lumea peste cap…

Cu totate astea te-am preţuit,

Nu te-am jignit,

Ţi-am fost alături dacă a trebuit.

Nu m-am dat în lături de la nimic.

Mă întreb dacă ai vrea,

Să aterizez în viaţa ta,

Să fim iar împreună,

Cum era în „vremea bună”.

Dar oare aş avea astă putere

Să trec peste durere,

Peste tot ce mă apasă,

Peste toat-această angoasă?

Nu mai ştiu,

Nu vreau să ştiu.

Iar s-a facut tîrziu.

E mult prea tîrziu în noapte,

Să ştiu ce ne desparte.

Cîţi kilometri sunt,

Pana la capăt de Pămînt?

 

Umbra “Trandafirului” (18)

De cînd ai plecat

Zilele mi s-au întunecat,

Nopţile s-au speriat,

De un gând necurat.

A fost totul o nălucă?

Era menit a fi pe ducă?

Îmi doresc să mă înşel,

Dar dacă mă gândesc niţel,

 Te iubesc, îngerăşel!!

Vii acum sau vii atunci,

Important e să-ţi aduci

Aminte de mine,

Pentru că,… ştii foarte bine:

Te iubesc acum,

Te-am iubit şi-ţi spun:

Eşti umbra mea,

Eşti Luna mea,

Eşti Soarele meu,

Eşti drumul meu…

Mi-aş dori atât de mult

Să pot să te sărut,

Să te strîng la pieptul meu,

Să-ţi spun cât îmi e de greu,

Că te voi IUBI mereu,

Eşti parte din sufletul meu!

Nu uita,

Iubirea mea

Eşti primăvara mea,

Fără tine îmi e greu.

În suflet te voi păstra mereu,

Ca trandafir al sufletului meu…

%d bloggers like this: