Daily Archives: 2 March 2012

Amintire (41)

Părăsită de toţi mă simt

Ca o musculiţă în vin.

Tot în jurul meu există,

Eu sunt doar o amintire tristă.

 

Tot ce a fost, tot ce va fi…

Oare, cine îşi va aminti?

Eu cu siguranţa nu,

Daca nu eu, poate tu…

 

Dar, vei fi şi tu uitat,

Ca un nor pe înserat.

 

Arşiţa îmi dă târcoale,

Mă gândesc la tine. Oare,

Ce va fi şi ce a fost

Mai are vre’un rost?

 

Între amintiri cu tine,

Mă gândesc dacă fac bine.

Să-ţi dau drumul îmi e greu,

Ai fost stîlpul sufletului meu!

Te-am iubit şi te iubesc,

Cât eu am să trăiesc.

 

Amintire, amintire,

Adu-mi în minte o iubire!

Adu-o încet la mine

Şi fă ca tot să fie bine.

 

Am iubit, iubesc, iubesc,

Dar cât am sa păcătuiesc?

Până  ’oi găsi în fine,

A mea sfântă iubire?

Mi-e promisă de milenii,

Dar, mi-e scrisă-n cartea vremii??

 

Nu voi şti asta nicicând!

Eu nu pot citi în gând.

Tot ce pot să fac

E să aştept, să zac

Până la sfârşitul lumii,

Să găsesc minunea lumii.

Advertisements

Legendele Martisorului

Ca tot trecu, ieri 1 Martie..si primavara..(apoi dupa ea vara :X:X:X) va urez o zi cu soare si fericiri ..sa vedeti bucuria in lucrul de zi cu zi !

 

Legenda Soarelui

 

Cu privire la simbolul martisorului circula si legende. Una dintre ele povesteste cum a fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate.

 

Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau.

Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon.

 

Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon.

 

Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant.

 

Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.

 

In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil.

 

De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc.

 

Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara.

 

Legenda Primaverii

 

O alta legenda moldoveneasca spune ca odata intr-o lupta cu o vrajitoare de iarna care nu voia sa cedeze, frumoasa doamna Primavara si-a taiat degetul si cateva picaturi din sangele ei au cazut pe zapada care s-a topit. Mai tarziu in acest loc a crescut un ghiocel si in acest fel primavara a castigat in fata iernii.

%d bloggers like this: