Amintire (41)


Părăsită de toţi mă simt

Ca o musculiţă în vin.

Tot în jurul meu există,

Eu sunt doar o amintire tristă.

 

Tot ce a fost, tot ce va fi…

Oare, cine îşi va aminti?

Eu cu siguranţa nu,

Daca nu eu, poate tu…

 

Dar, vei fi şi tu uitat,

Ca un nor pe înserat.

 

Arşiţa îmi dă târcoale,

Mă gândesc la tine. Oare,

Ce va fi şi ce a fost

Mai are vre’un rost?

 

Între amintiri cu tine,

Mă gândesc dacă fac bine.

Să-ţi dau drumul îmi e greu,

Ai fost stîlpul sufletului meu!

Te-am iubit şi te iubesc,

Cât eu am să trăiesc.

 

Amintire, amintire,

Adu-mi în minte o iubire!

Adu-o încet la mine

Şi fă ca tot să fie bine.

 

Am iubit, iubesc, iubesc,

Dar cât am sa păcătuiesc?

Până  ’oi găsi în fine,

A mea sfântă iubire?

Mi-e promisă de milenii,

Dar, mi-e scrisă-n cartea vremii??

 

Nu voi şti asta nicicând!

Eu nu pot citi în gând.

Tot ce pot să fac

E să aştept, să zac

Până la sfârşitul lumii,

Să găsesc minunea lumii.

Advertisements

About madRaluk

Seven downward slopes Seven bloodied hopes Seven are your burning fires Seven your desires....

Posted on 2 March 2012, in poezie. Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: