Blog Archives

Unde ai fost cand…?

Atunci cand eu am suferit, am plans pentru ca mi-as fi dat si inima pentru tine?

Ah, dar stiu… ai fost cu toti acei pe care ii considerai prieteni… oameni care pe fata erau lapte si miere si pe la spate te sapau mai ceva ca pe o gradina… incet, marunt si sigur! Oamenii care nu dadeau 2 bani pe tine… ei erau primordiali (nu cred ca stii ce inseamna cuvantul asta, dar nu-i bai, cap oate iti traduce cineva!), erau cei pentru care te ridicai de langa mine la 3 noaptea ca sa ii ajuti… dar ei unde erau cand m-am despartit de tine? Niciunde! Ha-ha-ha!

Acum nu mai sunt ei, pentru ca te-ai convins, intre timp ca nu sunt oameni buni, acum din nou e la putere patriarhatul ciungului… cel care ti-a dat viata si ti-a mancat nervii si ti-a tocat banii truditi afara din tara, cu mainile tale, pe sudoarea fruntii tale!!!!!! E puterea lui secreta, sa dizolve bani, sa ti-i ia e tot dreptul lui, sa ii bea si sa ii fumeze, e tot dreptul lui, pentru ca te-a crescut…  dar oare si atunci cand te-a dat afara din casa, pentru ca nu renuntai la prietenii tai, de ce nu era tatal tau? Aaahhh… daaa…. E pe profit, asa ca si toti in jurul tau pentru ca nu poti sa nu ii ajuti pe toti, mai ales daca nu merita!

Mai ieri ii venisera lemne la cumnatul, care in iarna nu stia cum sa te injure, si cum sa te faca sa te simti mai inferior… in alta zi ai fost la nu stiu cine cu tatal tau… apoi ai stat cu “nepotul” tau, care nici nu e nepotul tau, e doar fiul prietenei fratelui tau. Ai stat cu el, cu razgaiatul ala mic, ca sa poata mama lui sa mearga sa isi satisfaca o nevoie primordiala, foarte tabu, sub pretextul unei intalniri cu o verisoara… si eu iar am picat pe planul 5 sau poate 10… pentru ca eu iert!

Iert ca fraiera, de cam mult timp toate toanele oamenilor din jurul tau! Eu nu am dragoste de inchiriat, nici patul meu, nu e dintr-o camera de hotel, sau motel… eu nu fac asta pentru bani! Te-am iubit si falit, te-am iubit cu datorii… te-am iubit asa cum ai fost!

Ca orice pe lumea asta, nu pot sa iubesc la infinit si mai ales sa iti iert anturajul la infinit!

Ia-te si te du! … La balta, si bea apa calda… sau te du la Dunare, sa bei apa tulbure…

Fugi din calea mea, nu imi mai irosi viata!!! Dispari in neantul din care ai aparut, dispari inainte sa ajung sa o iau razna, inainte sa ajung la nebuni, inainte sa vreau sa te iau la bataie, inainte sa vreau… sa… iti mai dau o sansa, si aia din mila…

Nu te baza tu pe ideea ca mie imi pasa… tu nu stii cat pot sa fiu de rece… inca nu ai simtit toata raceala de  care sunt eu capabila, nu ai privit partea intunecata a Lunii!! Acolo vei ajunge… o simpla amintire, indiferent cum sau cat va durea… astept sa pleci afara sa pot sa tai legaturi… sa tai tot!

Nu mai vreau sa sufar… nu pentru tine! Ramai cu familia ta perfecta si cu prietenii tai perfecti, dar inexistenti, si atunci cand te vor trage toti pe sfoara, din nou, sa nu vii la mine!! Ramai la tatal tau perfect, cu ideile lui de secol XVI, cu gandire de… nici nu stiu sa descriu… dar totusi e al tau, e al tau mai ales cand va certati la cutite si te da afara din casa… si vii sis tai cu lunile la mine fara service, fara nimic… apoi ma intrebi… de ce sunt suparata si de ce nu iti maid au o sansa…

Uite-ti sansa: Ahh… e deja irosita dinainte sa rostesc eu “uite-ti”…

Advertisements

Reciprocitatea scoartei

Oare azi, in cine te increzi?
In omul cu care mananci sacul de sare,
Sau, in omul care te ajuta sa folosesti acea sare?
Crezi in cine vezi.

Ochii care nu se vad, se uita!
Oamenii in care nu mai crezi, renunta.
Prietenii dezamagiti, sufera.
Dragostea arde- scrum!

Petele de noroi de pe suflet, nu se usuca si cad, asemeni frunzelor, ci raman acolo, atarnand de gandul greu, al unora! Ceea ce parea rasaritul unei idei pe viata, azi pare scrumul unui apus ars prea mult de arsita setei de cunoastere reciproca!
Scapand de filozofie: ESTI O CARTE DESCHISA , citita cu mult interes, din “scoarta-n scoarta”!
Intrebare finala: oare cat de reciproca e teorema (teoria) de mai sus?

Un an (37)

Un an m-ai ţinut de mână.

Azi nu dai ziua bună!

Oare ce am greşit?

Că te-am părăsit?

Nu mă vei mai vedea,

Când vrea mama ta.

Ai să mă vezi,

Doar când ai să crezi.

Oare eu sunt muza ta?

Nu mai sunt iubita!

Nu sunt eu, cea din adâncuri?

Răspunsul celor dintâi gânduri.

Cei încinşi tăciuni,

În faţa mea îi pui,

Vrei să mă încerci,

Vrei să mă îneci!

Ai vrea să mă revezi?

Fără să te enervezi?

Oare în cine crezi?

În mine sau în dovezi?

Mi-ai fost atât de drag…

Dar oare cât o să mai trag?

Până au să îmi răsune,

’Cele clopote, străbune.

Duminică de duminică,

Slujbă de slujbă,

Şi se aud din nou,

Încă mi se pare nou…

De acum înainte,

Nu le mai aud.

Mă rog fierbinte,

Vărs o lacrimă şi cad.

Cavoul n-ai să-l uzi,

Cu lacrimi calde,

Ci ai să mi-l scuipi,

Cu răutate,

Făcând alte păcate!

Iarta-mă! Dar nu uita,

Sunt un an din viaţa ta!

Poate doar un an aiurea,

Dar nu uita, uitarea-i grea!

Natura mea

Când în inima mea eşti una,

Una cu Luna, una cu natura,

Una cu viaţa, una cu alura,

Luna nu poate stârni furtuna!

Îmi doresc mai mult din tine,

Să fii acum lângă mine,

Să mă ţii în braţe,

Să ne uităm la stele,

Atît de dragi inimii mele.

Tu şi Luna veţi fi una!

Una cu vîntul

Ce cutăţă Pămîntul,

Una cu Marea

Ce curăţă zarea,

Una cu visul

Ce-mi redă Paradisul!

Nu ai uitat de mine,

Chiar ţi-e dor de mine,

Mă gândesc la tine,

Şi tu ţii la mine,

Cum eu ţin la tine.

Am crezut în tine,

Am sperat la bine,

Ai fost lângă mine,

Chiar de nu mi-a fost bine

Şi răul venea de la tine.

Îmi doresc atît de mult

Să pot s-o iau de la-nceput.

Lângă tine îngeraş,

Al meu dulce sălaş…

Să păşim din Altar împreună,

Să port a ta dulce cunună,

Cununa numelui tău;

Care acum e şi al meu…

%d bloggers like this: